Raza: Oprit
Raza: km
Set radius for geolocation
post-title Argeșeanul care luptă pentru NOUA LEGE A ȚUICII

Argeșeanul care luptă pentru NOUA LEGE A ȚUICII

Argeșeanul care luptă pentru NOUA LEGE A ȚUICII

Argeșeanul care luptă pentru NOUA LEGE A ȚUICII

Vasile Viorel Buzdugan, preşedintele Asociaţiei „În vederea promovării ţuicii de Morăreşti-Argeş şi a produselor tradiţionale”, şi Cornel Mureşan, preşedintele Federaţiei Producătorilor de Pălincă Naturală din nord-vestul României, au făcut fiecare câte un proiect de lege, care-i privesc pe producătorii de ţuică şi deţinătorii de plantaţii pomicole.

Cei doi reprezintă Argeşul, respectiv judeţele Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Sălaj, Cluj şi Bihor şi au mers împreună la Ministerul Agriculturii, unde au fost aşteptaţi de ministrul Petre Daea, directoarea Carmen Stuparu şi de un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, delegat de ministrul Eugen Teodorovici. Întâlnirea a avut ca scop discuţia asupra celor două proiecte de lege pentru a le uni şi sintetiza într-un singur act normativ de interes pentru toţi oamenii din România care produc băuturi alcoolice tradiţionale româneşti, respectiv ţuică şi pălincă.

Speranţa moare ultima

Legea sintetizată ce a rezultat în urma celor cinci ore de dezbateri provocate de Vasile Viorel Buzdugan şi Cornel Mureşan în prezenţa reprezentanţilor celor două ministere a fost concretizată, având trei variante scurte, referitoare la distilate exclusiv 100% din fructe fermentate, distilate şi redistilate. Această lege în formă sintetizată a fost depusă la cabinetul ministrului Daea (nr. de întregistrare 771/25.02.2019), vizată de ministru şi înaintată pentru propunere către Ministerul Finanţelelor Publice.

Citiți și: Cea mai mare investiție privată din Piteşti

Au trecut aproape patru luni de la această dezbatere pentru iniţierea proiectului de lege în formă sintetizată, timp în care plantaţiile pomicole au înflorit şi au fructificat; în septembrie, pomii se vor pârgui… Până în acest moment, cei doi iniţiatori, Vasile Viorel Buzdugan şi Cornel Mureşan, nu au motive să dea de… băut. Un lucru e cert: proiectul de lege se află tot pe masa directoarelor Rusu şi Stuparu. Este în lucru.

Plini de speranţă, Vasile Viorel Buzdugan şi Cornel Mureşan aşteaptă şi la ora la care citiţi aceste rânduri un răspuns favorabil pentru miile de producători din ţară, legea iniţiată de ei venind în ajutorul celor care produc tăriile legal şi cu bună-credinţă.

Esenţa legii

Cele două proiecte de lege s-au materializat într-un singur proiect de sinteză care cere, în varianta I (scurtă), reintroducerea băuturilor tradiţionale româneşti în legea viei şi vinului 67/1997, actualmente legea nr. 244/29 aprilie 2002 – aşa cum era până în anul 2003.

Varianta II (scurtă) cere aplicarea unei taxe de tip pauşal pe bateria de cazane în funcţie de capacitatea de încărcare a fiecărui cazan de distilare. Această taxă poate fi adăugată la HG 77/2014, privind normele metotodologice de aplicarea codului fiscal, unde sunt stabilite regulile de funcţionare a micilor distilării.

Varianta III (scurtă), în esenţă, cuprinde mai multe modificări. 

Astfel, distilatele obţinute exclusiv din fructe 100% destinate consumului propriu al gospodăriilor individiuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 200 litri de distilat de fructe la 50 grade, să fie exceptate de la plata accizelor. Cazanele care produc distilatele obţinute exclusiv din fructe 100% din gospodăriile proprii săteşti şi comunale, legal constituite, nu vor fi transformate în antrepozite fiscale, având în vedere faptul că ele nu desfăşoară o activitate de producţie, economică sau de comerţ şi desfăşoară activitate de „prestări servicii” pentru deţinătorii de pomicultură din localităţile respective. Deţinătorii de pomicultură care vor produce o cantitate mai mare de 200 litri la 50 grade volum alcool, depăşind consumul propriu, vor plăti o acciză de 10 ori mai mică faţă de acciza standard. Persoanele juridice, societăţile comerciale de tip SRL sau SA, precum şi persoanele fizice autorizate care vor desfăşura o activitate de colectare, procesare, cupajare, îmbuteliere şi vânzare a băuturilor alcoolice tradiţionale vor beneficia de următoarele prevederi: nu vor fi supuse unui regim de antrepozit fiscal; taxa de accizare va fi de 10 ori mai mică faţă de acciza standard la 50 grade volum alcool; distilatele de fructe vor fi comercializate atât pe piaţa naţională, cât şi internaţională cu respectarea legilor în vigoare; aceste activităţi comerciale vor respecta legislaţia în domeniu potrivit ordinului comun 368/2008, în ceea ce priveşte băuturile tradiţionale româneşti.

Ce înseamnă produs tradiţional?

Băuturile alcoolice tradiţionale româneşti sunt obţinute exclusiv din fructe 100% fără niciun fel de adaos artificial, cum ar fi: zaharuri, coloranţi sintetici, arome, E-uri etc. De exemplu: ţuica, pălinca, rachiurile din fructe, drojdie de vin, turţi de Oaş, Vinars, Horincă de Maramureş, Tescovină etc.

Mai trebuie adăugat că, în perioada preşedinţiei României la Consiliul UE, E. Teodorovici a apărut la Bruxelles cu un coş plin cu prodse tradiţionale româneşti, printre care şi ţuica de Argeş şi pălinca din nord-vestul României. Ministrul Finanţelor Publice i-a îmbiat pe colegi să deguste licorile şi să accepte propunerile celor doi iniţiatori de lege (sinteza proiectului menţionat mai sus). Pentru că UE dă… poşircă pe ţeavă, în sensul că îngrădeşte prin – Ministerul de Finanţe şi Vamă – vânzarea şi liberalizarea produselor tradiţioanale româneşti, pierzându-se, astfel, milioane de lei la nivelul tuturor comunităţilor din ţară.

Evenimente promovate

Events Pro  |  Nu există evenimente create, adaugă câteva te rugăm.

Locații recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Contact